Carnati de bere reteta macelareasca

Carnati de bere: acei carnati micuti, exact cat o imbucatura, suculenti, aromati si bine condimentati, care se servesc de obicei alaturi de o bere inspumata. Aceasta este o veche reteta macelareasca, o am de la un macelar batran, de acum aproape 30 de ani.

Va invit sa cititi reteta si o mica poveste cu parfum nostalgic 🙂 

Va recomand sa respectati reteta pas cu pas si sa vedeti cat de gustosi sunt!

Primul meu job ca bucatar a fost la un restaurant modest in Piata Mare a Galatiului. Bucataria era cat 2 cutii de chibrit, ocupata in mare parte de plita. Nu gateam mult, aveam cateva feluri de mancare si gateam cate putin zilnic. Doar obisnuitii mancau acolo, in general angajatii de la magazinele din jur, pietarii si cativa locuitori din zona.

Mancarea era simpla, ieftina si gustoasa, raportata la timpurile de atunci cand nu se gasea mai nimic. Dar fasolea era vestita la Tic-Tac in piata. Faceam bors de fasole (umpleam bors acolo, la carciuma) si iahnie de fasole. Simple, de post, fara afumatura sau carnati. De unde? 🙂

Aveam „abonati” de la aprozarele din jur si de la macelarii, imediat cum luam oalele de pe foc, fugeam sa-i anunt ca este gata. Imi dadeau oale si craticioare si ma intorceam la carciuma, le umpleam si imediat le duceam inapoi.

Fiecare imi dadea ce avea: legume, fructe, verdeturi (de la aprozare), carne si carnati de la macelarii, peste de la pescarie. Anuntam pentru ziua urmatoare meniul, in functie de ceea ce adunam de la ei. 🙂  Le faceam un meniu aparte de ceea ce aveam la vanzare. In iahnia asta speciala, gaseau si o bucatica de sorici sau aruncam niste jumari, le faceam cate o varza cu ciolan…

Au fost timpuri grele, nu se gasea nimic, dar toti aveau de toate. 🙂

Ce viata frumoasa am dus cat am lucrat in Piata mare, la Tic-Tac! Stateam ascunsa intrun colt, o pustoaica slabanoaga, cu parul lung, impletit in cozi groase si ochi albastri, mariti de curiozitate. Ascultam povestile tuturor, erau oameni care lucrau acolo de cate 30-40 de ani.

Doamne si ce povesti aveau de spus! Ascultam cu gura cascata, povestile pietei, ale oamenilor, povesti de amor fericite sau nefericite, averi facute sau pierdute, povesti de bine sau de rau. Imi aratau cladirile vechi unde fusesera odata casute cu felinarul rosu, ascunzatorile banditilor vestiti sau ai mondenilor vremii, casele negustorilor evrei, greci, rusi, lipoveni, romani, turci… Vorbeau despre retete de demult, unele le stiau bine, altele le intuiau si fiecare presupunea cum au fost facute. Frumoase povesti am auzit atunci, poate le voi asterne pe hartie vreodata 🙂

Dintre macelari, preferatul meu era ‘nea Nelu. Atat imi mai amintesc, nu mai stiu cum il chema. Era un barbat inalt, burtos, ursuz, care rareori vorbea, dar si mai rar zambea. Multe am mai invatat de la omul acela, Dumnezeu sa-l odihneasca-n pace!

Nu vorbea, doar lucra, transa carnea si ma lasa sa ma uit la el cum lucreaza. Ma strecuram in carmangerie, stateam deoparte si-l urmaream. Tacut. Mare lucru mai era, ca ma lasa sa-l urmaresc la lucru.

Cand m-a vazut prima data, m-a privit tacut si banuitor, apoi mi-a strans manuta cu mana lui uriasa. Cand am mers prima data sa-i duc ciorba de fasole, l-am gasit transand si am stat sa-l urmaresc la lucru. Asta a devenit apoi un obicei, transa in asa fel incat sa pot vedea bine ce face 🙂

Cam dupa 2 saptamani s-a intors, m-a privit si mi-a intins cutitul. A pus o carcasa de porc pe masa si s-a dat la o parte. Nu a spus nimic, dar eu am inteles. M-a lasat sa transez eu, un copchil, carcasa aceea pretioasa de porc. Da, era pretioasa pe vremea lui Ceausescu o jumatate de porc. Si era mai grea decat mine, abia o manuiam.

Si am transat-o. Stangaci, fara miscarile atat de precise ale lui nea Nelu, dar am facut ceea ce vazusem de atatea ori. Nu m-a laudat, nici nu m-a certat, doar a mustacit o urma de zambet. A fasonat cu miscari rapide ce mai omisesem eu si gata.

De atunci, mereu aveam un cutitas si ma lasa la transat. De la nea Nelu stiu sa transez, sa scot atat de bine diferitele bucati de carne: cotlet, ceafa, muschiulet, pizdulice – vedeti reteta, pulpa de fata sau spate, rasolul. La rasol stiu cum se gaseste cheia ca sa tai usor si rapid.

Tot de la ‘nea Nelu am invatat si cateva retete deosebite de carnati si salam, de patricieni si multe altele. Se racoreste afara, asa ca vom trece iar la facut preparate de tot felul.

Si ce carnati facea ‘nea Nelu!! Carnatii acestia de bere nu-i facea pentru oricine, avea clientii lui, ii dadea numai la oamenii care-i placeau. Avea o clientela restransa. Dupa ce termina treaba, aprindea gratarul din spate si frigea cateva fleici si niste carnaciori. Era semnalul si imediat apareau prietenii cu berea, painea si acritura. Fiecare aducea cate ceva. Stateam pana seara 🙂

Frumoase si linistite vremuri.

Acum nu mai sunt acele cladiri vechi, cu balcoane din fier forjat si ferestre inalte, decorate cu stucaturi dantelate. S-a demolat tot.

Dar mi-au ramas cateva retete de la nea Nelu si povestile oamenilor 🙂

Mai multe retete de afumaturi si preparate de tot felul din carne de pasare, oaie, vita, porc, dar si cum se afuma, cum se face o afumatoare, cum se fac salamurile, carnatii, micii, parizerul, sunca presata, baconul, leberul, caltabosii si muuulte altele.

Ce ne trebuie pentru reteta macelareasca de carnati de bere?

Carnati de bere

Rating  5.0 from 2 reviews

Durata Preg.:  2 hours

Total:  2 hours

Carnatii de bere sunt acei carnati micuti, exact cat o imbucatura, suculenti, aromati si bine condimentati, care servesc de obicei alaturi de o bere inspumata. Aceasta este o veche reteta macelareasca, o am de la un macelar batran, de acum aproape 30 de ani.

Ingrediente

• -600 g pulpa de porc
• -200 g pulpa de vita
• -200 g burta de porc (poala, fleica)
• -18-20 g sare
• -3-4 g piper proaspat macinat
• -2 g ardei iute uscat, macinat sau un varf de cutit boia iute
• -1 lingurita cimbru uscat
• -1 varf de cutit de zahar
• -10 boabe ienibahar
• -15 boabe coriandru
• -un varf de cutit chimen
• -5-6 catei de usturoi
• -2 cuisoare
• -1 lingura rasa de boia de ardei dulce
• -jumatate de ceapa mica (30 g)
• -jumatate lingurita de seminte de telina
• -50 ml supa de oase concentrata
• -intestine de oaie

3.5.3229

Cum se fac carnatii de bere?

Carnea, rece de la frigider, se toaca prin sita mica. Se toaca si ceapa ca sa fie o pasta fina. Noi avem o masina de tocat manuala, micuta, foarte veche (cred ca are cel putin 50 de ani), care toaca excelent.

Se macina proaspat condimentele si se pun peste carne, impreuna cu sarea si zaharul.

Usturoiul se piseaza fin, se pune in supa si se lasa 20 minte sa se infuzeze bine, apoi se strecoara doar supa usturoiata peste carne.

Se framanta totul foarte bine, timp de 10-15 minute, pana cand pasta se leaga foarte bine. Se da totul la rece si se lasa pana a doua zi.

A doua zi se framanta din nou foarte bine, apoi se face o chiftea si se gusta. Acum se mai potriveste gustul daca mai aveti nevoie de ceva. Se vede ca a doua zi e mult mai omogen amestecul.

Intestinele de oaie se lasa in apa rece cu felii de lamaie sau putin otet pana se inmoaie bine. Noi le lasam cam 20 de minute si sunt gata. Se clatesc si apoi se umplu. Nu se umplu foarte tare, pentru ca va trebui sa formam carnaciori micuti.

Dupa ce se umple un intestin, se rasucesc carnaciori micuti cam de 2 cm-maxim 3, exact cat se baga o data-n gura. Este bine sa se rasuceasca o sfoara de bucatarie la fiecare carnacior, ca sa nu se rupa. Am sters din greseala poza, dar revin, ca mai facem carnati de bere.

Se lasa in loc uscat si racoros 24 de ore ca sa se zvinte.

Dupa ce s-au uscat putin, carnatii de bere se afuma (daca aveti posibilitatea) timp de 1 zi, 1 ora la fum cald si 2-3 ore la fum rece. Cum se face afumarea calda si rece- vedeti aici. Se lasa peste noapte in afumatoare, sa se patrunda bine, dar cu focul oprit, fara fum. Fiind micuti, acesti carnati au nevoie de fum mult.

Aici in poza avem si carnatii cabanos, se vede si cum am legat carnatii cu sfoara alimentara.

Se atarna in camara, in loc uscat si aerisit. Noi lasam afara cativa si restul ii vidam atat cat stim ca mancam o data. Vidati se pastreaza mult mai bine, in frigider cam 2 saptamani, iar in congelator pot sta si cateva luni.

Acesti carnati de bere sunt deliciosi pe gratar, se fac rapid, la foc iute sau la tigaie, cu sau fara ulei. Se mai pot folosi la gatit diverse mancaruri gen fasole, cartofi, varza sau se pot pune la pizza, omleta etc.

Sunt picanti si extrem de aromati, dar foarte suculenti, pur si simplu cand mananci 2-3 carnati de bere, trebuie sa bei si cate o gura de bere rece. 🙂

Stia ‘nea Nelu ce stia 😀

Va recomand sa probati aceasta reteta si cand mancati prima data din ei, sa inchinati un pahar cu bere si pentru nea Nelu 🙂 Si sa ne trimiteti pozele 🙂

Pofta buna!

Daca va place sau nu aceasta reteta, va rog frumos sa-mi spuneti dedesubt si s-o distribuiti si pentru prieteni 🙂